Ca o continuare a articolului care sper că v-a reîmprietenit cu cântarul, iată câteva lucruri pe care trebuie să le știți despre când și cum cântărim un sugar.
Aparatura
Un cântar special de copii este unul dintre lucrurile pe care ar trebui să le aveți în casă în primele săptămâni de viață ale copilului, ideal la venirea de la maternitate. Nu, nu merge să cântăriți sugarul cu cântarul de bucătărie sau cu cel de adulți, ca pe valize. Acestea nu preiau corect greutatea copilului, și cum în primele săptămâni ne interesează diferențe de zeci sau sute de grame, este bine să aveți un aparat care chiar poate percepe asemenea mici diferențe.
Nu trebuie neapărat să cumpărați un cântar de bebeluși. Aveți nevoie de el câteva săptămâni, și o soluție bună este să împrumutați unul de la niște părinți puțin mai avansați decât voi. Fie că îl cumpărați sau împrumutați, este bine să verificați dacă funcționează corect cu un obiect cu o greutate determinată: o sticlă de apă sau o pungă de făină nedeschise.
Dacă nu vreți să aveți un asemenea obiect de groază în casă, planificați vizite la neonatolog/medic de familie/pediatru astfel încât să aveți o evidență a câștigului săptămânal al copilului în primele 4-5 săptămâni de viață.
Câteva reguli de bună cântărire
- Copilul ar trebui cântarit în ziua în care ajungeți acasă de la maternitate, pentru a putea urmări evoluția lui pe același aparat. Veți remarca poate o mică diferență față de măsurătoarea spitalului, este normală.
- În primele două luni de viață, ar trebui cântărit săptămânal, la aniversare: 7 zile, 14 zile, 21 zile, etc. Bebelușii nu sunt mașini, nu iau în greutate liniar de la zi de la zi. Pe parcursul unei săptămâni, copilul poate să stagneze, apoi să ia 50 grame într-o zi, să scadă în următoarea, etc. De aceea vorbim de câștig mediu în greutate, măsurat săptămânal. Cea mai bună comparație este scăderea în greutate din timpul unei diete, care nu este nici ea liniară
- După 2 luni de viață, o cântărire la două săptămâni sau chiar la o lună, la vizitele la pediatru, este suficientă atât timp cât nu avem un motiv care să ne pună pe gânduri (schimbări bruște de comportament sau scaun ale sugarului, câștig slab în greutate la ultima cântărire).
- Proba suptului (cântărirea copilului înainte și după fiecare supt) este un instrument de diagnostic în cazul în care câștigul în greutate nu merge cum ar trebui, și ar trebui folosită numai la indicația consultantului în alăptare sau pediatrului, pe termen limitat (24/48 ore).
- Bebelușul se cântărește întotdeauna gol pușcă Nu ghicim ce greutate au hăinuțele, dacă și cât a urinat în scutec în timp ce îl cântăream, etc. Încercați să cântăriți copilul în aceiași perioadă a zilei- fie dimineața, fie seara. Înainte de băiță va fi probabil oricum dezbrăcat.
- Dacă aveți un cântar plat, cum sunt majoritatea, alegeți o direcție în care poziționați întotdeauna capul copilului- fie la stânga fie la dreapta. Variații ale poziționării pot aduce diferențe mari în cântărire.
- Cântarul trebuie pozitionat pe suprafața din casă pe care o considerați cea mai dreaptă- de obicei podeaua, ideal în același loc.
- Cântarele care au buton ”TARE” vă permit să aduceți greutatea la 0 după ce ați pus o păturică pe suprafața de cântărire. Butonul ”HOLD” face o medie a 10 cântăriri astfel încât să aveți un rezultat pertinent când copilul mișcă din tot ce are
Urmărirea evoluției greutății în timp
Notați evoluția greutății pe o foaie separată, pe care să o gasiți ușor, sau marcați greutățile pe curbele OMS.
Repet convingerea mea că un cântar este un instrument bun de urmărire a evoluției copilului, și că părinții au capacitatea de a-l folosi corect și de a-și ține firea. Urmărirea greutății ne permite să ne dăm seama când ceva merge prost și să intervenim mai devreme, când lucrurile sunt mai ușor de corectat.
Cântărire plăcută!
